Național

Sondaj Avangarde: AUR conduce în continuare, dar PSD recuperează din diferență

Cel mai recent sondaj realizat de Avangarde conturează o imagine interesantă a scenei politice din România: AUR își păstrează poziția de lider în intențiile de vot, însă PSD reușește să recupereze o parte importantă din distanța care îl separă de formațiunea condusă de George Simion. În același timp, PNL înregistrează o ușoară scădere, în timp ce USR câștigă două puncte procentuale.

Dincolo de clasamentul electoral, cercetarea scoate în evidență o problemă mult mai amplă: nemulțumirea populației față de direcția în care se îndreaptă România. Aproape opt din zece respondenți consideră că țara merge într-o direcție greșită, iar așteptările de la noul Executiv sunt concentrate în special asupra nivelului de trai, combaterii corupției și reducerii cheltuielilor publice.

AUR rămâne primul partid în preferințele electorale

Potrivit sondajului realizat de Grupul de Studii Socio-Comportamentale Avangarde, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, AUR ar obține 35% din voturile celor care au exprimat o opțiune electorală.

Formațiunea se menține pe prima poziție, însă rezultatul este cu un punct procentual mai mic decât cel înregistrat în cercetarea precedentă realizată în luna septembrie.

PSD ocupă locul al doilea, cu 26%, și reprezintă partidul care înregistrează cea mai importantă creștere în comparație cu măsurătoarea anterioară. Social-democrații au câștigat trei puncte procentuale, urcând de la 23% la 26%.

Pe poziția a treia se află Partidul Național Liberal, cotat cu 15%, în scădere cu un punct procentual față de septembrie.

USR ajunge la 10%, după ce în cercetarea precedentă era creditat cu 8%. UDMR se menține la 5%, în timp ce SENS este cotat cu 4%, iar SOS România cu 2%. Alte formațiuni politice însumează 3% din opțiunile exprimate.

Clasamentul intenției de vot, potrivit Avangarde:

  • AUR – 35%
  • PSD – 26%
  • PNL – 15%
  • USR – 10%
  • UDMR – 5%
  • SENS – 4%
  • SOS România – 2%
  • Alte partide – 3%

Procentele sunt calculate din totalul respondenților care au indicat un partid pentru care ar vota.

PSD reduce diferența față de AUR. Schimbarea importantă din ultimele măsurători

Una dintre cele mai relevante concluzii ale sondajului este reducerea distanței dintre primele două formațiuni politice.

În septembrie, AUR avea un avantaj de 13 puncte procentuale față de PSD. În octombrie, diferența a coborât la nouă puncte, după ce social-democrații au crescut cu trei puncte, iar AUR a pierdut un punct.

Evoluția merită urmărită în contextul schimbărilor politice din ultimele săptămâni și al instalării Guvernului Niculescu, în care PSD deține o pondere importantă.

Rezultatele nu permit, prin ele însele, stabilirea unei legături directe între intrarea social-democraților la guvernare și creșterea intenției de vot. Ele arată însă că, în intervalul dintre cele două măsurători Avangarde, PSD a câștigat teren, în timp ce principalul său competitor a înregistrat o ușoară scădere.

Pentru PNL, datele indică o evoluție mai puțin favorabilă. Partidul coboară de la 16% la 15%, în timp ce USR avansează de la 8% la 10%.

Decizia PNL de a vota Guvernul Niculescu, privită critic de jumătate dintre respondenți

Cercetarea a urmărit și modul în care populația percepe decizia liberalilor de a vota învestirea Guvernului Niculescu, deși PNL a anunțat că rămâne în opoziție.

Răspunsurile indică o evaluare predominant negativă a acestei strategii politice. Jumătate dintre cei chestionați, respectiv 50%, consideră că decizia liberalilor a fost mai degrabă greșită.

În schimb, 29% apreciază că votul pentru învestirea Executivului a fost mai degrabă o decizie bună. Alți 21% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Datele arată că poziționarea PNL față de noul Guvern reprezintă un subiect sensibil pentru electorat. Liberalii au susținut învestirea Cabinetului, dar au ales să nu participe la guvernare, o formulă politică ce nu este privită favorabil de majoritatea respondenților incluși în cercetare.

78% dintre români spun că România merge într-o direcție greșită

Cel mai puternic semnal al sondajului nu vine însă din clasamentul partidelor, ci din răspunsurile privind direcția în care se îndreaptă țara.

La această întrebare, 78% dintre participanți au declarat că România merge într-o direcție greșită. Numai 16% consideră că lucrurile evoluează într-un sens bun, în timp ce 6% nu au oferit un răspuns.

Procentul ridicat al celor nemulțumiți indică o stare de pesimism extinsă la nivelul populației și o presiune importantă asupra clasei politice.

Într-un asemenea context, rezultatele electorale trebuie privite și prin prisma așteptărilor oamenilor de la partide și de la instituțiile statului. Nemulțumirea față de situația generală a țării poate influența atât încrederea în actuala guvernare, cât și disponibilitatea alegătorilor de a-și schimba opțiunea politică.

Ce așteaptă românii de la noul Guvern: salarii și pensii mai mari, combaterea corupției și reducerea deficitului

Întrebați care ar trebui să fie principala prioritate a Guvernului Niculescu, cei mai mulți respondenți au indicat creșterea salariilor și pensiilor.

Această măsură este considerată prioritară de 30% dintre participanți, ceea ce arată importanța pe care populația o acordă veniturilor și puterii de cumpărare.

Pe locul al doilea se află combaterea corupției, indicată de 21% dintre respondenți. Reducerea deficitului bugetar și a datoriei publice este menționată de 19%, iar reducerea cheltuielilor statului este susținută de 15%.

Investițiile în infrastructură sunt considerate principala prioritate de 7% dintre cei chestionați, în timp ce 4% indică finanțarea sistemului de sănătate. Alte 4% dintre răspunsuri reprezintă opțiuni diverse sau lipsa unui răspuns.

Distribuția arată că populația solicită simultan măsuri pentru îmbunătățirea nivelului de trai și o administrare mai eficientă a banilor publici.

Reducerea cheltuielilor statului, principala soluție indicată pentru deficitul bugetar

Un alt capitol important al cercetării privește modul în care românii consideră că ar trebui redus deficitul bugetar.

Majoritatea respondenților, 59%, susțin că prima măsură ar trebui să fie diminuarea cheltuielilor statului. Este cea mai populară opțiune din răspunsurile înregistrate de Avangarde.

Alți 20% consideră că pot fi majorate taxele aplicate averilor și companiilor. În schimb, numai 2% susțin creșterea generală a taxelor și impozitelor.

Doar 4% dintre participanți consideră că statul ar trebui să se împrumute mai mult, fără să adopte alte măsuri, iar 3% cred că reducerea deficitului nu ar trebui să fie o prioritate în acest moment.

Înghețarea salariilor și pensiilor este indicată de numai 1% dintre respondenți. Alți 11% nu au oferit un răspuns sau nu au știut ce variantă să aleagă.

Rezultatele conturează o preferință clară pentru reducerea cheltuielilor publice, în locul majorării generale a fiscalității. Mesajul transmis de respondenți este că ajustarea bugetară ar trebui să înceapă cu eficientizarea aparatului de stat.

Articole similare

Back to top button