PSD analizează modelul celor 15 Curți de Apel pentru reforma administrativă

România ar putea trece printr-o reorganizare administrativ-teritorială de amploare, care să includă nu doar comasarea comunelor și orașelor, ci și reducerea numărului de județe. PSD analizează mai multe variante de reorganizare, iar modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar a fost indicat drept un posibil punct de plecare pentru redesenarea hărții administrative.
Ideea face parte din proiectul de reformă pregătit de grupul de lucru al social-democraților, coordonat de europarlamentarul Dragoș Benea. Acesta susține că reorganizarea nu trebuie limitată la primăriile comunelor mici, ci trebuie să vizeze și nivelul județean.
Câte județe ar putea avea România
În prezent, România este organizată în 41 de județe și municipiul București. PSD analizează posibilitatea reducerii numărului de unități administrative județene, prin comasarea unor județe existente.
Dragoș Benea a menționat mai multe variante care ar putea fi luate în calcul: 12, 15, 18, 20 sau chiar 22 de județe.
Unul dintre modelele discutate este cel al organizării instanțelor judecătorești. Sistemul judiciar funcționează prin 15 Curți de Apel, iar această structură ar putea oferi un reper pentru stabilirea unor noi regiuni administrative.
Benea a precizat însă că existența celor 15 Curți de Apel nu înseamnă automat că România trebuie să ajungă la același număr de județe. Este vorba despre un model care merită analizat, nu despre o decizie definitivă.
„Aș putea să propun ca exemplu modelul Curților de Apel, care în sistemul judiciar s-a văzut că este eficient. Acum trebuie văzut dacă în sistemul administrației locale ceva similar ar fi eficient”, a explicat europarlamentarul.
De ce vrea PSD să reorganizeze județele
Unul dintre argumentele social-democraților este necesitatea consolidării administrațiilor publice. În viziunea PSD, structurile administrative mai mari ar putea avea resurse financiare și capacitate instituțională mai bune pentru gestionarea investițiilor.
Reorganizarea ar putea fi corelată și cu reducerea fragmentării administrative. În locul unor structuri județene separate, ar putea apărea administrații teritoriale care să gestioneze responsabilități și proiecte pentru comunități mai numeroase.
Benea a susținut că reforma județelor este esențială pentru ca întregul proces să aibă efecte semnificative.
„Dacă nu atacăm și reforma județelor, degeaba ne-am apucat, mai bine stăteam acasă”, a declarat acesta.
Cum ar putea fi stabilite noile granițe administrative
PSD nu a prezentat încă o hartă a viitoarelor județe și nici nu a precizat ce actuale județe ar putea fi comasate.
Proiectul general prevede o matrice de sustenabilitate administrativă, bazată pe șase criterii: populația, situația economică, capacitatea administrativă, conectivitatea, accesibilitatea serviciilor și infrastructura publică.
Aceste criterii au fost propuse inițial pentru evaluarea comunelor și orașelor, însă principiul sustenabilității este relevant și pentru analiza structurilor administrative mai mari.
La nivel județean ar urma să fie organizate comitete de reorganizare, cu participarea reprezentanților mai multor instituții publice. Acestea vor analiza datele, vor consulta autoritățile locale și vor formula propuneri.
Când ar putea fi decisă reforma județelor
PSD urmărește finalizarea documentului de lucru până în martie și corelarea reorganizării cu alegerile locale din 2028.
Social-democrații susțin că modificările ar trebui pregătite înaintea următorului scrutin, astfel încât noile structuri administrative să poată funcționa în cadrul reorganizat.
Totuși, reducerea numărului de județe ar presupune o schimbare legislativă majoră. În plus, actuala organizare administrativă a României este prevăzută de Constituție, astfel încât o asemenea reformă ar necesita inclusiv analiza implicațiilor constituționale.
Prin urmare, varianta celor 15 județe nu este o decizie adoptată. PSD analizează mai multe scenarii, iar forma finală a reorganizării va depinde de concluziile grupului de lucru și de procedurile legislative necesare.



